Ozonoterapia in bolile reumatice

Efectul therapeutic al terapiei cu ozon este legat de abilitatea sa de a influenta multe fatete ale proceselor patogene. O crestere a furnizarii de oxigen conduce la normalizarea functiei organelor si sitemelor corpului, in particular a sistemului imun. Efectul imunomodulator al ozonului se manifesta ca activarea productiei de cytokine de catre limfocite si monocite. Dupa ce ajung in sange, citokinele activeaza atat imunitatea celulara cat si pe cea umorala.

Se ajunge la intensificarea productiei de T- helper, care regleaza functia limfocitelor B, directionate catre sinteza de imunoglobuline. Stimularea sistemului imun faciliteaza inhibarea proceselor inflamatorii care duc la o scadere a activitatii celulelor efectoare si o scadere a productiei de substante biologic active din partea lor. Ozonul folosit in doze adecvate conduce la activarea sistemului de aparare antioxidant, in particular al celui enzimatic, care inhiba reactiile radicalilor liberi, si previne lezarea celulara. Fiind implicat in procesele metabolice profunde, ozonul faciliteaza o folosire mai buna a oxigenului pentru indepartarea hipoxiei si reluarea functiei celulare.

Metodele recomandate de terapie cu ozon:

    • Autohemoterapia majora cu ozon/ perfuzii cu ser fiziologic ozonizat;
    • Injectiile cu ozon, intra si peri- articulare.

Dupa 2-3 sedinte de autohemoterapie cu ozon, se ajunge la o schimbare a tabloului clinic al bolii. Se ajunge la o imbunatatire a starii generale, eliminarea sindromului dureros, o crestere a volumului miscarilor active si pasive in articulatiile afectate, normalizarea tabloului sanguin, stabilizarea indicilor activitatii antioxidante. Dupa cursul principal al terapiei cu ozon este posibila folosirea dozelor de ozon de sustinere. Terapia cu ozon ca o componenta a tratamentului complex pentru patologia reumatica creste o perioada de remisie si face mai putin severa evolutia bolii.